ezoterismuluman.blogspot.ro Web analytics


duminică, 11 octombrie 2015

Starile emotionale si sanatatea

Cercetarile stiintifice au evidentiat legatura dintre emotii si sanatate, fiind foarte strânsa în cazul sentimentelor negative: furie, anxietate, depresie. Daca sunt accentuate si prelungite, aceste stari pot creste vulnerabilitatea la boala, pot amplifica simptomele sau pot împiedica recuperarea. Pe de alta parte, starile pozitive, cum ar fi linistea si optimismul, au efecte benefice asupra starii de sanatate. Despre astfel de detalii extrem de importante, pe care însa aproape niciodata nu le luam în seama, ne vorbeste o mai veche cunostinta a cititorilor „Magazin”-ului, psihologul Georgeta Bondarencu.
Pendulare între pozitiv si negativ
 Daca vrem sa aflam de ce ne îmbolnavim într-un anumit moment, trebuie sa luam în considerare multi factori. Suntem expusi în mod constant actiunii unor microbi sau unor celule din corp care încep sa se transforme în tumori si, cu toate ca sistemul imunitar le supravegheaza în permanenta, exista multe lucruri care îl pot slabi. Unul este ereditatea: putem mosteni o tendinta genetica de a contracta boli autoimune, cancer sau altele. Alti factori pot fi obiceiurile proaste: fumatul poate provoca boli de plamâni, iar alimentatia nepotrivita poate slabi sistemul imunitar. Mediul este si el un asemenea factor de risc: de pilda, poluarea aerului în timpurile moderne a cauzat o crestere semnificativa a problemelor respiratorii.
 O descoperire facuta în ultimii 5-10 ani afirma ca starile psihice pot influenta puterea sistemului imunitar si robustetea celui cardiovascular. Starile emotionale sunt singurele care au fost cercetate din punct de vedere stiintific. Cele daunatoare sunt furia sau ostilitatea, depresia – care nu include doar tristetea, ci si autocompatimirea, sentimentul de vinovatie si disperarea, stresul, care consta în agitatie, nervozitate si anxietate, si reprimarea sau negarea anxietatii. Cele benefice sunt: calmul, optimismul, încrederea, bucuria si bunavointa iubitoare. Impactul acestor stari asupra sistemului imunitar este masurat prin cresterea sau descresterea numarului si a eficientei celulelor imunitare.
Furia ucide inima
 Prima stare psihica nociva este furia. În cadrul unor cercetari aprofundate realizate în SUA au fost testate persoane cu potentiale afectiuni grave ale inimii. Atunci când au venit pentru masurarea blocajelor din artere, li s-a facut un test psihologic pentru a afla cât de furiosi sunt, în general. De exemplu, au fost întrebati cât de des tipa la copiii lor. Cel mai redus blocaj al arterelor a fost descoperit în cazul grupului celor mai putin furiosi, cei mai mâniosi suferind de cel mai ridicat blocaj. Aceasta nu dovedeste obligatoriu ca furia blocheaza arterele, pentru ca un al treilea factor ar putea cauza atât furia, cât si blocajul.
 Un alt studiu, menit sa estimeze satarea sanatatii unei persoane într-un viitor oarecare, a dus la concluzia ca persoanele cronic furioase risca de 1,5 ori mai mult sa moara în urmatorii 20-25 de ani (boli de inima, cancere etc.) decât cele care nu se înfurie deloc usor. De atunci au mai aparut studii care au demonstrat ca furia este un factor puternic favorizant în cazul mortii premature.
 S-a studiat cu atentie si calitatea particulara a furiei, care pare sa conduca la o moarte timpurie, descoperindu-se ca aceasta are trei componente. Prima este atitudinea cinica. Daca avem o perspectiva suspicioasa si negativa asupra oamenilor, atunci presupunem ca este foarte posibil ca ei sa ne ameninte si, prin urmare, e mai bine sa fim atenti. Aceasta atitudine permanenta de ostilitate conduce ulterior la sentimentul de furie, care ne face sa tipam si sa ne plângem fara încetare.
 Cercetatorii de la Harvard Medical School au descoperit ca singura emotie des întâlnita în cele doua ore care preced un atac de cord grav este furia. Odata instalate bolile de inima, furia devine deosebit de periculoasa. În cazul celor care au suferit deja un atac de cord, un acces de furie poate scadea eficienta inimii cu 7% sau mai mult, ceea ce înseamna o scadere periculoasa a fluxului de sânge care trece prin inima. Persoanele care au suferit un prim atac de cord si se enerveaza foarte usor sunt de 2-3 ori mai predispuse sa moara de un infarct în urmatorii zece ani, iar riscul presupus de ostilitate se pare ca e mai mare pentru barbati decât pentru femei.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

com...!