Giganţii din Biblie au existat la început pe Terra din cauza gravitaţiei reduse! Pământul se învârtea în sens invers, iar anul avea 480 de zile! Până când a fost lovit de un corp ceresc imens din centrul galaxiei….
Până în prezent, am vorbit despre “giganţi”, ca fiind fiii “îngerilor căzuţi” din Biblie. Dar, precum ştiţi, eu ofer o şansă de adevăr fiecărei versiuni, aşa că astăzi am să vă prezint o variantă diferită privind originea giganţilor, dar şi a vechii istorii a omenirii înainte de Atlantida.
Geografia modernă a postulat ipoteza că la început Pământul era format dintr-un singur continent. Dilema era cum a fost posibilă fragmentarea uscatului în şapte platforme continentale, cum există ele astăzi? Răspunsul există, trebuie cunoscut. În urmă cu milioane de ani Pământul se învârtea invers, iar anul prezenta 480 de zile. Gravitaţia fiind mai redusă, şi oamenii din străvechime erau puţin diferiţi de imaginea noastră de azi, mai înalţi – putem face legătura în acest sens cu uriaşii pomeniţi în Biblie şi cei din legendele greceşti vechi. Giganţii nu erau reprezentanţi ai altor civilizaţii galactice, ci primii oameni.
La un moment dat, un corp ceresc venind din direcţia Centrului Galaxiei a lovit Pământul în zona unde acum este fundul Oceanului Pacific, un spaţiu foarte mare şi adânc. Astfel s-a perturbat însăşi evoluţia planetei noastre, în sensul că din cauza acelui impact extraordinar de puternic, Pământul acum se învârte în sens invers. Şi, după cum se ştie, din ce în ce mai accelerat. Apare deci, în urma cataclismului cosmic, o nouă configuraţie a Terrei. Continentul unic Pangeea s-a fragmentat ceva mai târziu, iar supravieţuitorii s-au retras în zona cunoscută sub numele de Atlantida. Aici s-a format din nou un nucleu de civilizaţie; supravieţuitorii continentului dispărut s-au răspândit în toate direcţiile, aceasta întâmplându-se după ce Pămîntul a fost lovit de un corp ceresc. De aici înainte se cunoaşte relativ bine evoluţia civilizaţiilor următoare, în speţă mayaşă, incaşă, mai târziu sumeriană, egipteană, romană, civilizaţia dacilor şi grecilor.
Geografia modernă a postulat ipoteza că la început Pământul era format dintr-un singur continent. Dilema era cum a fost posibilă fragmentarea uscatului în şapte platforme continentale, cum există ele astăzi? Răspunsul există, trebuie cunoscut. În urmă cu milioane de ani Pământul se învârtea invers, iar anul prezenta 480 de zile. Gravitaţia fiind mai redusă, şi oamenii din străvechime erau puţin diferiţi de imaginea noastră de azi, mai înalţi – putem face legătura în acest sens cu uriaşii pomeniţi în Biblie şi cei din legendele greceşti vechi. Giganţii nu erau reprezentanţi ai altor civilizaţii galactice, ci primii oameni.
La un moment dat, un corp ceresc venind din direcţia Centrului Galaxiei a lovit Pământul în zona unde acum este fundul Oceanului Pacific, un spaţiu foarte mare şi adânc. Astfel s-a perturbat însăşi evoluţia planetei noastre, în sensul că din cauza acelui impact extraordinar de puternic, Pământul acum se învârte în sens invers. Şi, după cum se ştie, din ce în ce mai accelerat. Apare deci, în urma cataclismului cosmic, o nouă configuraţie a Terrei. Continentul unic Pangeea s-a fragmentat ceva mai târziu, iar supravieţuitorii s-au retras în zona cunoscută sub numele de Atlantida. Aici s-a format din nou un nucleu de civilizaţie; supravieţuitorii continentului dispărut s-au răspândit în toate direcţiile, aceasta întâmplându-se după ce Pămîntul a fost lovit de un corp ceresc. De aici înainte se cunoaşte relativ bine evoluţia civilizaţiilor următoare, în speţă mayaşă, incaşă, mai târziu sumeriană, egipteană, romană, civilizaţia dacilor şi grecilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
com...!