ezoterismuluman.blogspot.ro Web analytics

sâmbătă, 19 aprilie 2014

Religia, paranoia si psihoza !!!


Religiozitatea poate lua multe forme, iar fenomenul si experienta religioasa ramane un subiect extrem de controversat.
Religia este un sistem de credinte bazate pe personalitati intangibile care sunt luate drept model, pe invataturile acestora si pe mituri. Avraam este doar unul din personajele biblice ce credea ca a vorbit cu Dumnezeu, si care prezenta toate simptomele schizofreniei.
In ultimii 20 de ani s-a pus mai multa atentie asupra studiului stiintific al religiei si legatura acesteia cu sanatatea mentala. Desi este departe de a se incheia, studiul a oferit multe dovezi ce ne-au ajutat sa gasim raspunsuri obiective la o parte din intrebari. Care este relatia intre religie, spiritualitate si psihoza? Sunt persoanele psihotice mai predispuse sa devina religioase? Poate religia duce la psihoza? Poate psihoza duce la religiozitate? Poate convertirea religioasa sa duca la psihoza? Cat de comune sunt iluziile religioase in randul psihoticilor? Acestea sunt doar cateva intrebari importante la care oamenii de stiinta le-au aflat raspunsul.
In SUA, numarul persoanelor religioase este extrem de mare, aproximativ 73% cred ca Dumnezeu exista, 19% sustin ca probabil exista, iar la polul opus, doar 3% sustin ca Dumnezeu nu exista.
Interesant este faptul ca persoanele tinere (intre 18 si 29 de ani) cred ca Dumnezeu exista sau ca probabil exista, iar numarul ateilor este mai mare printre persoanele cu educatie si venituri mai mari.
S-a observat ca oamenii devin mai religiosi atunci cand sunt bolnavi, fie fizic sau mental. In situatii de stres psihologic mare, religia este adesea folosita de individ pentru a face fata sau pentru a se adapta circumstantelor. Plang, cerand ajutor la Dumnezeu. Se roaga, fac diverse ritualuri religioase, sau cauta suport in randul membrilor unei comunitati religioase. In SUA, au existat multe cazuri de convertire la crestinism in urma atacului terorist din 11 septembrie.
In SUA s-au efectuat numeroase studii in care s-au examinat iluziile religioase ale pacientilor si legatura acestora cu shizofrenia sau tulburarea bipolara. In urma studiilor, 39% dintre pacientii bolnavi de schizofrenie aveau iluzii religioase (Cothran si Harvey, 1986). Intr-un alt studiu, 25% dintre pacientii cu schizofrenie si 15% dintre cei cu tulburari bipolare aveau iluzii religioase (Appelbaum, 1999). Numeroase astfel de studii au fost facute si un Europa, (Tateyama, 1998, Siddle 2002).
Pacientii care sufereau de iluzii religioase aveau halucinatii mai puternice, mai bizare si aveau o durata mai mare de internare si fiind necesare mai multe medicamente anti-psihotice decat la alti pacienti. Studiile efectuate in toata lumea au aratat ca printre persoanele bolnave de schizofrenie, iluziile religioase erau prezente la 7-11% dintre japonezi, 21-24% dintre europeni si 21-43% dintre americani.

Paranoia religioasa



Paranoia religioasa este frica irationala de a fi atacat de un agent exterior, intr-un context religios. De exemplu, teama ca cineva iti va fura sufletul, teama ca demonii te-ar putea poseda, ca anumiti oameni dintr-un anume cult comploteaza impotriva ta, sau teama ca Dumnezeu sau Satan vor sa-ti faca rau. “Ingerul pazitor“ este un alt exemplu de egocentrism paranoic.
Paranoia religioasa este comparata cu extremismul si intoleranta. In anumite cazuri, indivizii pot avea diverse iluzii si se pot crede trimisi ai lui Dumnezeu pe Pamant pentru a raspandi credinta si cuvantul mantuitorului.
Paranoia este un proces de gandire puternic afectat de anxietate sau frica, de multe ori pana la irationalitate si delir. Paranoia se datoreaza unei gandiri gresite, de interpretari eronate, fiind o boala psihica incadrata in clasa psihozelor.


Religia si psihoza




Un episod psihotic poate fi in mod semnificativ afectat de catre starea sufleteasca. De exemplu, oamenii care traiesc un episod psihotic in contextul unei depresii pot incerca manii persecutorii sau de auto-invinovatire sau halucinatii, in timp ce oamenii care traiesc un episod psihotic in contextul unei manii isi pot forma grandomanii sau pot avea experiente de semnificatie adanca religioasa.
Psihoza poate implica credinte iluzorii sau paranoide. Karl Jaspers a clasificat iluziile psihotice in tipuri primare si secundare. Iluziile primare sunt definite ca aparand pe neasteptate si nefiind comprehensibile in termeni de procesare mentale normale, pe cand iluzille secundare pot fi intelese ca fiind influentate de catre fondul persoanei sau al situatiei curente – de exemplu, credinte religioase sau credinte superstitioase.
Psihoza religioasa produce multe simptome identice cu cele ale schizofrenicilor, iar aproximativ 20% din schizofrenicii internati in spitalele de psihiatrie sufera de o forma religioasa de schizofrenie.
Liderii religiosi precum Isus sau Mahomed, au suferit de astfel de simptome clasice de schizofrenie religioasa. Au auzit voci, aveau iluzii de grandoare, sociopatie, paranoia si halucinatii, crezand ca au puteri supranaturale.
Fanaticii religiosi au vazut un ideal in aceste modele si au incercat sa le urmeze. Misionarii din ziua de azi merg din usa in usa, sau mai nou, folosesc Internetul pentru a convinge alti oameni sa se converteasca la religia lor, speriindu-i cu focul iadului.
Persoanele religioase traiesc cu iluzia ca sunt priviti 24 de ore din 24, insa entitatea nu observa doar  comportamentul lor, ci pot auzi si ceea ce gandesc, ca si cum aceasta s-ar afla inauntrul mintii lor. Persoanele religioase comunica cu zeitatile prin rugaciuni, iar unii dintre ei sustin ca zeul le raspunde. Desigur, nu pot fi acuzati ca sunt mincinosi, deoarece ei chiar cred cu tarie asta.
Chiar si un simplu gand erotic poate fi pedepsit de zeul sadic si gelos aruncandu-l pe pacatos in focul iadului unde va petrece o eternitate. Toata aceasta frica raspandita de evanghelisti, adesea asupra unor copii – care sunt foarte vulnerabili – poate avea repercursiuni dramatice.
In lumea psihiatriei aceasta tulburare este considerata a fi un simptom al paranoiei, insa in lumea religioasa, acest tip de paranoia este incurajata si este considerata “normala”.

Convertirea la o alta religie si pshihozele


S-a pus mare atentie asupra persoanelor care s-au convertit de la o religie la alta, sau care au trecut de la ateism la credinta. Durata conversiei este si ea importanta. Wiliams James (1902) a spus ca acele conversii in care trecerea la o anumita credinta s-a efectuat brusc, erau mai des intalnite in “sufletele bolnave” decat in “minti sanatoase”.  Wootton si Allen (1983) au spus ca viteza cu care se face o conversie religioasa are un impact puternic asupra sanatatii mentale. Consecintele pot fi diverse, in functie de cauzele care au dus la convertire.

Religia patologica vs. religia non-patologica



Cum poate un medic sa distinga o persoana religioasa de una care are simptome psihotice? Din pacate, nu este foarte usor. O iluzie este o credinta falsa care nu poate fi schimbata oricat de multe dovezi li s-ar aduce. Persoanele religioase pot sustine ca au auzit vocea lui Dumnezeu sau ca au avut o experienta religioasa, sau doar cred ca exista o entitate creatoare. Insa pot fi toti acestia incadrati in aceeasi categorie?
Pierre (2001) descria cateva metode prin care se poate distinge o persoana normala de una psihotica. Pentru ca acele credinte ale unei persoane religioase sa fie considerate patologice, trebuie sa aiba un impact asupra persoanei. Daca locul sau in societate nu este influentat negativ (nu este un pericol pentru cei din jur, nu are probleme cu locul de munca, nu are dificultati in a gandi limpede si nu are inclinatii spre suicid etc), atunci credinta religioasa nu este patologica.
Altii au adaugat pe lista si alte caracteristici distinctive (Lukoff, 1985), precum capacitatea slaba de a socializa sau pierderea legaturii cu realitatea. Oricum, starile psihotice si mistice sunt greu de distins si trebuie studiate pe perioade intelungate in timp. Cum putem spune ca o persoana care crede ca exista cineva, undeva sus, care ii vede fiecare miscare si stie ce gandeste, este sanatoasa, iar alta care vede alte entitati similare (precum un spiridus roz, sau orice alt zeu dintr-o alta religie), nu este sanatoasa?

Amagirea

Fanaticii religiosi sustin ca zeul lor (ex. Isus) avea puteri supranaturale precum vindecarea oamenilor care aveau lepra, ca putea face orbii sa vada, sau ca putea readuce la viata un mort. Bineinteles ca este doar o fantezie asemanatoare cu cea a unui copil care-si imagineaza ca e Superman sau Spiderman.
Ca o consecinta, sarlatanii crestini au reusit sa isi mareasca veniturile promitand ca pot vindeca bolnavii prin diverse tehnici miraculoase de vindecare. Precum si alti psihotici, acestia chiar cred in puterile lor si nu se considera sarlatani. Chiar zeul lor mort a promis astfel de puteri urmasilor lui. Intr-un mod similar, sunt incurajati si cei care practica exorcismul.
Nu este deloc surprinzator faptul ca cei care sufera de fanatism religios (psihoza religioasa sau schizofrenie religioasa), considera membrii celorlalte religii ca fiind nebuni. Este cunoscut faptul ca schizofrenicii religiosi se considera normali, iar ceilalti care nu au aceleasi credinte ca si ei, sunt nebuni sau chiar “satanici”.

Religia: cultura sau psihoza?

In termeni clinici, este greu de tras o linie intre credinte religioase “normale” si iluzii religioase “patologice”. Freud a sugerat ca toate credintele religioase sunt delirante. Credintele religioase si psihozele pot fi patologice, insa credintele ies din sfera stiintifica. Putem cu usurinta sa le clasificam ca deliruri dintr-o perspectiva rationala, insa o credinta religioasa are caracteristicile sale, influentele sale culturale, si necesita un studiu amanuntit cand vine vorba de practica clinica.
Este posibil ca cele mai semnificante figuri religioase precum Avraam, Moise sau Isus, sa fi suferit de psihoza, care a contribuit si a oferit inspiratie pentru revelatiile lor. Iar ceea ce este si mai uimitor, este ca aceste psihoze au influentat civilizatiile intregii planete.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

com...!